Sunday, December 17, 2017
noile principii didactice
principii didactice
(Preda,V.,2001)
- Principiul psihogenetic al stimulării şi accelerării dezvoltării stadiale a inteligenţei
- orice temă să poată fi predată la orice vârstă, dacă este prezentată într-un mod adecvat;
- Principiul învăţării prin acţiune
- Principiul construcţiei componenţiale şi ierarhice a structurilor intelectuale
- Structurile intelectuale se formează într un mod generativ şi succesiv, urmând următoarele etaje (de la cele elementare, la cele mai complexe):
- - dimensiunea sa senzoriomotorie (care reprezintă punctul de plecare al oricărei învăţări);
- -invăţarea observaţională;
- -învăţarea de concepte (şi terminologia specifică corespunzătoare);
- -invăţarea unor reguli, principii;
- -invăţarea unor strategii;
- -învăţarea prin cercetare (învăţarea creativă şi procesul de descoperire)
- principiul stimulării şi dezvoltării motivaţiei cognitive
- trecerea de la motivaţia extrinsecă la motivaţia intrinsecă în învăţare
- principiul raportului dintre logic şi psihologic în învăţare
- în prima parte a şcolarităţii, învăţarea trebuie să fie adecvată structurilor psihologice ale elevului(învăţarea psihologică), iar în a doua parte trebuie să fie adaptată structurilor logice ale ştiinţei (învăţarea logică)
Sunday, November 19, 2017
Teacher-quotes
Profesorul mediocru spune.
Profesorul bun explică.
Profesorul superior demonstrează.
Marele profesor inspiră. "
~ William Arthur Ward~
Wednesday, November 8, 2017
Monday, November 6, 2017
Modelul celor 5 E (Bybee, 1999 )
Etape:1. Angajarea (Engage) în prezentarea, identificarea sarcinii date, în stabilirea relaţiei cu experienţa anterioară, organizarea materialelor, anticiparea planului de rezolvare, formularea de întrebări, efectuarea de analogii cu rezolvări similare, precizarea unor dificultăţi şi aşteptări,
2. Explorarea (Explore), găsirea independentă a folosirii oportune a materialelor, recunoaşterea şi analiza elementelor problemei, formularea de întrebări, de orientare, de ipoteze, de ordonare a acţiunilor şi ideilor,
3. Explicarea (Explain), argumentarea pentru înţelegere, compararea rezultatelor, confruntarea în grup, comunicarea interpretărilor date, articularea ipotezelor, efectuarea generalizărilor, corectarea erorilor, confruntarea cu alte argumente din noi explorări,
4. Elaborarea (Elaborate) şi prezentarea rezultatelor, ideilor, cunoştinţelor învăţate, extinderea câmpului de înţelegere, aplicarea în situaţii reale, aplicarea altei abordări,
5. Evaluarea (Evaluate) criterială a
progresului, a înţelegerii, a modului de operare, a produselor
realizate (liste de cuvinte-cheie sau atribute, scheme, întrebări,
ipoteze, proiecte, hărţi cognitive, portofolii, lucrări scrise
redactate), a nivelului metacogniţiei, a corectării greşelilor.
Sunday, November 5, 2017
Proiectarea lecției
Când proiectăm un plan de
lecție e bine să avem în vedere și următoarele întrebări :
- Procedeele sunt explicate clar ?
- Activitățile propuse sunt interesante pentru elevi?
- Activitățile propuse sunt variate?
- Activitățile propuse oferă elevilor instrumente necesare pentru a atinge obiectivele?
- Intrebările cu ajutorul cărora sunt discutate problemele vizează realizarea unor obiective diferite prevăzute în taxonomia lui Bloom?
- avem prevăzute extinderi și activități suplimentare?
- se poate evalua dacă elevii au atins obiectivele propuse?
clasificarea metodelor didactice
Metode de transmitere şi însuşire a cunoştinţelor:
A.1. Metode de comunicare orală:
- metode de comunicare orală expozitivă: expunerea, expunerea cu oponent, povestirea, descrierea, explicaţia, informarea, prelegerea şcolară, prelegerea-dezbatere, conferinţa-dezbatere, cursul magistral;
– metode de comunicare orală intractivă/conversativă: conversaţia, discuţia, dezbaterea, asaltul de idei, colocviul, metoda problematizării;
A.2. Metode de comunicare scrisă: lectura (explicativă, dirijată), activitatea/munca cu manualul şi alte cărţi, metoda compunerii, referatele, proiectele;
A.3. Metode de comunicare la nivelul limbajului intern: reflecţia personală, auto-observaţia, introspecţia;
A.4. Metode de comunicare interpersonală: învăţarea prin cooperare, munca în grup;
B. Metode de explorare/cercetare a realităţii:
B.1. Metode de explorare/cercetare directă (nemijlocită) a realităţii: observaţia sistematică şi independentă, experimentul, învăţarea prin cercetarea documentelor şi vestigiilor istorice, abordarea euristică (în plan material), învăţarea prin descoperire (în plan material);
B.2. Metode de explorare/cercetare indirectă (mijlocită) a realităţii: abordarea euristică (în plan interior), învăţarea prin descoperire (în plan interior), demonstraţia, modelarea;
C. Metode bazate pe acţiunea practică:
C.1. Metode de acţiune reală: exerciţiul, rezolvările de probleme, algoritmizarea, lucrările practice, lucrările experimentale, studiul de caz, proiectele, jocurile didactice;
C.2. Metode de acţiune simulată: metoda jocurilor (jocurile didactice, jocurile de simulare), metoda dramatizării, învăţarea pe simulatoare didactice;
D. Metode de raţionalizare a predării şi învăţării: algoritmizarea, instruirea programată, instruirea asistată de computer, învăţarea multimedia.
strucura procesuala a unei lectii
Structura procesuală a unei lecţii poate să includă următoarele etape metodice:
a) captarea atenţiei sau trezirea interesului elevilor pentru studiul temei şi sensibilizarea lor pentru activitatea didactică;
b) comunicarea obiectivelor operaţionale urmărite de cadrul didactic în lecţia respectivă, într-o manieră accesibilă elevilor şi care să contribuie la stimularea şi implicarea lor intelectuală, fizică şi afectiv-volitivă în activitate;
c) prezentarea materialului faptic într-un mod cât mai atractiv pentru elevi şi comunicarea sarcinilor de învăţare corespunzătoare;
d) dirijarea învăţării de către cadrul didactic, respectiv acordarea de puncte de sprijin, oferirea de sugestii, completări, comentarii etc.;
e) generalizarea, formarea noţiunilor/operaţiilor, adică obţinerea performanţelor anticipate prin obiective (etapă care se realizează tot sub îndrumarea profesorului);
f) fixarea şi stabilizarea performanţei (etapă care presupune purtarea de discuţii elevi-elevi şi elevi-profesor, în scopul însuşirii corecte şi clarificării noilor noţiuni şi operaţii);
g) aplicarea în practică – prin efectuare de exerciţii şi probleme, de analize şi evaluări şi prin identificarea posibilităţilor aplicative – teoretice sau practice, ale noilor achiziţii;
h) asigurarea feed-back-ului, respectiv utilizarea unor modalităţi de cunoaştere a efectelor acţiunii didactice, atât din perspectiva profesorului, cât şi din cea a elevilor.
etapele proiectarii didactice
Planul de lectie
da profesorului
- incredere,
- oranizare,
- eficienta
El trebuie sa contina
- · Obiective clare
- · Strategii eficace
- · Activitati distractive si captivante
- · Informatii relevante
- · Strategii pentru a verifica intelegerea elevilor
Etapele proiectarii didactice
Saturday, November 4, 2017
Tuesday, October 24, 2017
probleme legate de motivarea elevilor spre invatatura
Marile probleme legate de
motivarea elevilor spre învăţătură sunt condiţionate de variabilele:
·
plictiseală,
o
aplicaţii anoste
o
Soluții
§
a aduce informaţii
interesante şi relevante
§
identificarea
resurselor de pe internet
§
organizarea informaţiei
·
tensiune psihică negativă,
o
note date la
întâmplare sau cu scop punitiv
o
abuzul emoţional
o
obedienţă şi
disciplină impusă
o
soluții
§
stare de spirit
pozitivă
§
libertate în a
întreba şi a interveni cu propria experienţă
§
posibilitatea de a-şi
manifesta curiozitatea.
·
monotonia informaţiei,
Cea mai monotonă situaţie de predare este citirea informaţiei din carte sau din power
point-uri
Elevii reţin;
90 % din informaţiile
pe care şi le transmit între ei,
75% din informaţia obţinută prin experiment direct,
50% din informaţia obţinută prin discuţii de grup,
30% din demonstraţii,
20% din materiale audio-vizuale,
10% din ceea ce citesc
5% din ceea ce li se citeşte de către altul.
Soluții:
o
a se cere părerea
elevilor despre diversele subiecte sau probleme apărute,
o
elevii află unii de
la alţii diferite informaţii şi să contribuie cu propria viziune şi experienţă
·
irelevanţa sau neaplicabilitatea
informaţiei primite,
o
informaţii abuzive
sunt generatoare de o scădere abruptă a stimei de sine a elevilor
o
soluții:
§
învăţarea prin
descoperire (valorizarea experienţei personale permite analizarea teoretică a
acesteia)
·
lipsa unui traseu de carieră
identificabil,
o
tinerii văd că nu
există nici o corelaţie între performanţa şcolară şi nivelul de succes de pe
piaţa muncii.
Diploma de absolvire nu îi ajută pe tineri în angajare, nu
concluzionează şi faptul că acel tânăr
are şi abilităţile necesare pentru viaţa socială şi pentru piaţa muncii.
o
Soluția:
§
liberalizarea totală
a educaţiei,
§
concurenţa dintre
şcoli ce vor oferi programe mai atractive
§
crearea unei
platforme dintre şcoli şi piaţa muncii pe care să se poată negocia curricula
necesară acesteia.
§
firmelor
angajatoare pot impune standardele de angajare a unui tânăr
§
acest lucru va
permite redefinirea traseelor de carieră şi remotivarea tinerilor către anumite
programe şcolare
o
traseului de carieră
se traduce prin evaluarea pozitivă a calităţilor şi rezultatelor deosebite ale
elevilor şi orientarea lor către domenii de pasiune,
·
inexistenţa învăţării prin
experiment direct şi schimb reciproc de, informaţii între elevi,
o
Statisticile
mondiale făcute la capitolul dorinţei tinerilor de educaţie precizează că 80%
din tinerii interogaţi doresc să înveţe prin experimentarea directă
o
Alternative: muzee
tematice, contacte cu firme şi laboratoare de cercetare, evenimente
educaţionale ce rup monotonia predării în clasă
·
inexistenţa dezbaterilor asupra
unor probleme,
o
Sistemul de învăţare
–reproducere s-a dovedit atât ineficient cât şi vicios pentru formarea
personalităţii,
o
Discuţiile de grup şi dezbaterile
§
au componenta afectiv-emoţională, componenta
aplicativă sau pe cea volitivă mult mai puternice
§
mobilizează
·
capacitatea de analiză a elevilor
·
curajul expunerii unui punct de vedere propriu şi
motivaţia găsirii de argumente pertinente
Ce este un mentor?
O persoană care:
- ascultă cu răbdare
- Inspiră încredere
- oferă sfaturi fără a da ordine
- oferă sprijin şi încurajează independenţa
- oferă critici constructive dar şi complimente
- este onestă şi de încredere
- se constituie într-un bun model în întreaga activitate, comportament şi exprimare
- demonstrează o mare disponibilitate, capabilă să relaţioneze, să comunice şi să împărtăşească din experienţa sa
Sunday, October 22, 2017
instrumente pentru a crea logo-uri
·
Logosnap.com
Logo Garden https://www.logogarden.com/
Adobe Spark Logo Maker https://spark.adobe.com/make/logo-maker/
Ucraft Logo Maker https://www.ucraft.com/free-logo-maker
Canva Logo Maker https://www.canva.com/create/logos/
Free Logo Design https://www.freelogodesign.org/index.html
Free Logo Services https://www.freelogoservices.com/step1
Image Chef http://www.imagechef.com/
Logo Ease http://www.logoease.com/
Online Logo Maker https://www.onlinelogomaker.com/logomaker/Saturday, October 14, 2017
resurse educaționale
http://pin.it/I2CO_hv- Web site-uri utile
http://pin.it/aqqheX6-30 modalități de folosire a PADLET
http://pin.it/yEHudGR-instrumente de creare de jocuri educaționale
http://pin.it/Vtw3zhD- să înțelegem noul trend in educație( folosind tehnologia)
http://pin.it/q5al9H5-infografic cu cele 4 teorii ale învățării
https://ro.pinterest.com/search/pins/?q=Education%20technology&rs=guide
https://titanpad.com/-
lets people work on one document simultaneously
Thursday, October 12, 2017
Mentoring Guide for Teacher Induction: Guidance for Mentors and Beginning Teachers
”The demands of the teaching profession requires tremendous will, ability, and preparation. It also requires continuous learning and support.”
Monday, October 9, 2017
Kansas Coaching Model
1.
Antrenorul
inițiază un interviu înainte de a se angaja în activități de învățare
profesională. Interviul ajută la construirea unui teren comun, la investigarea intereselor și preocupărilor și la stabilirea
unui raport între profesor și antrenor.
2. Profesorul și antrenorul dezvoltă în colaborare un plan pentru punerea în
aplicare a practicii pedagogice un plan care să ajute la îndrumarea observării
lecției.
3.
Antrenorul
oferă planul de lecție profesorului la oră, - profesorul observă și
înregistrează date conform ghidului de observare
4. Imediat după lecția model a antrenorului, profesorul facilitează o
conversație colaborativă și constructivă
5. Perechea inversează rolurile, profesorul predă lecția planificată și
încorporează elementele învățate în cursul celor trei etape anterioare. În
timpul lecției antrenorul înregistrează observațiile în rubrică.
6.
după
lecția profesorului, profesorul și antrenorul discută lecția, încorporând date
din rubrica de observație a antrenorului.
7.
Antrenorul
oferă sprijin continuu în realizarea lecțiilor și a tehnicilor pedagogice,
Subscribe to:
Posts (Atom)